În ultima vreme, mă aşez cu tupeu în faţa calculatorului, deschid coala albă a blogului şi mă opresc. Nu pot să povestesc nimic, deşi mi se întâmplă atât de multe.
Poate că sunt prea multe.
Caut un cuvânt de care să mă lipesc şi odată ce-l simt cum se apropie de mine, îl pierd ca şi cum n-ar fi existat. Nu-l pot atinge, nu-l pot aşterne pe hârtie, nu-i pot da curs. Nu mă mai ascultă.
Răsfoiesc paginile blogului şi nu-mi vine să cred că eu sunt autoarea lor. Eu le-am dat viaţă acelor cuvinte, eu le-am adus pe lume, eu le-am creat. Şi acum m-au părăsit. Nu mă mai vor. Oare le-am dezamăgit? Oare m-au uitat? Oare nu mai sunt de-a lor?
1 comentarii:
foarte frumos
Trimiteți un comentariu