Să începem cu un sfat: Nu uitaţi că bucuria în bucătărie este un lucru de care ne-am privat mulţi dintre noi, pentru foarte mult timp. I've been there! Nici eu nu am ştiut să gătesc la început şi nici nu m-a interesat. Mi se părea că dacă nu fac parte dintre cele care gătesc, sunt oarecum mai superioară. O mare prostie! Am avut o perioadă în care cumpăram tot felul de nebunii care mai de care mai scumpe şi mai fiţoase, dar care nu mă satisfăceau nicidecum. Până când am ajuns să citesc cu mare atenţie etichetele. Atunci am ştiut că nimic nu va mai fi la fel. Şi deşi lucram şi lucrez enorm, nu mă dau înapoi de la a prepara tot ce se poate în casă. Cu ingrediente cât mai apropiate de natură, după posibilităţi bineînţeles. :)
Gătitul serveşte socializării. Îţi poţi invita prietenii să se bucure alături de tine de o plăcintă bună sau de un gem proaspăt, întins în strat gros pe o felie de pâine de casă. Mda, am ceva ani de când cumpăr foarte rar pâine. Fac mereu pâine de casă. Trebuie să vă spun că nici măcar nu se compară cu cea mai scumpă pâine pe care am cumpărat-o de la o brutărie de treabă. Din păcate, nu am găsit încă o făină de care să fiu sigură că este ceea ce trebuie să fie. Cumpăr o făină ungurească ce are o consistenţă mult mai bună decât cele româneşti şi preţul este acelaşi, dar nici de asta nu sunt prea sigură.
Anul acesta a fost primul în care am început să fac câteva borcănaşe cu dulceaţă. Am început cu rubarba, am continuat cu căpuşinile şi cireşele, şi chiar cu merele. Nu vă imaginaţi că am stat printre oale zile întregi. Nu, pentru că din păcate nu am timp. Dar printre picături, s-au născut câte 2-3 borcănaşe din fiecare fruct. Ah, era să uit. Am executat şi nişte sirop de brad şi de mentă. Uram siropurile în copilărie, căci visam prosteşte la coca-cola sau mai ştiu eu ce minuni. Se pare că mi-a trecut, căci, acum, după atâţia ani, am redescoperit lucrurile care ne fac oameni. E minunat să te bucuri de o masă pregătită în casă, alături de familie şi de prieteni. Reuşim astfel să mai uităm de internet şi de televizor, şi învăţăm din nou să socializăm. Acesta este primul pas. Nu există : "Nu ştiu să gătesc". Acum când există atâtea metode de a te informa, când oricine are acces la internet din propriul său cămin, este imposibil să nu găseşti o reţetă simplă de... omletă... Încercaţi să trăiţi şi să descoperiţi câte minunăţii de care nu ne bucurăm îndeajuns, avem în jurul nostru.
Eu, spre exemplu, am renunţat integral la mezeluri. Am văzut din ce sunt făcute şi nu pot să-mi supun organismul la un asemenea consum de energie total aiurea. Şi dacă totuşi moooor de poftă, prefer să cumpăr câte o bucăţică de şuncă proaspătă de la măcelării pe care o fierb şi o pregătesc cu usturoi şi boia. Aşa cum făcea bunicul meu pe vremuri.
Ştiu că vă întrebaţi ce naiba mănânc dimineaţa, dacă am renunţat la felia de pâine cu brânză topită şi salam? Ei bine, am descoperit citind şi cercetând, mii şi mii de feluri de plăcinte cu legume sau cu brânză, creme de brânză făcute în casă, pateu fîcut în casă, salată de vinete cu roşii coapte sau cu ardei copţi (fără maioneză), humus, iaurturi simple (la care puteţi adaugă orice fruct aveţi prin casă şi o lingură bună de miere), bruschette (cu roşii sau sos pesto), pâine cu unt şi ceapă caramelizată, tartine din felii de vinete cu roşii şi usturoi (bineînţeles făcute la cuptor), etc. Am să încerc să vă împărtăşesc câteva reţete simple şi uşoare pentru un breakfast delicios, care să vă umple casa de mirosul şi savoarea vremurilor de demult. Să vedem cum stau cu timpul...
Sper, totuşi, că v-am lăsat gura apă şi sper că veţi găsi aici un impuls de a vă întoarce puţin în timp, în vremurile de dinaintea supermarketurilor şi mâncărurilor "proaspete", cu termen de valabilitate de 30 de ani.
Numai bine!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu