În fiecare an de Crăciun, pe lângă cadouri şi alte minuni, încropesc câteva pacheţele cu dulciuri de casă pentru familie şi prieteni. Deşi în acele momente, toată lumea are în casă multă mâncare şi multe dulciuri, parcă un cadou de Crăciun e mai surprinzător dacă e însoţit şi de ceva de ronţăit.
Când eram mică, pe lângă cadouri, primeam de la bunici o punguţă cu nuci, mere, eventual portocale. Nu le apreciam atunci, dar acum când mă gândesc la ei, îmi aduc aminte cu bucurie tocmai de pachetele alea şi nu de cadourile în sine.
Acum câţiva ani, chiar înainte de Crăciun căutam de zor prin magazine coşurile-cadou pe care firma la care lucram le dădea colaboratorilor şi uneori angajaţilor în perioada dinaintea Crăciunului. Mi-au trecut prin mâini tot felul de cutii, cutiuţe, coşuri şi coşuleţe cu tot felul de nebunii prin ele: cozonac sau panettone, ciocolată, cafea, bomboane, vin, uleiuri aromate, lumânări, decoraţiuni etc. M-am gândit atunci că deşi erau foarte frumos ambalate şi aveau tot felul de minunăţii prin ele, nu mă satisfăceau pe deplin. Parcă erau prea comerciale şi prea lipsite de suflet. M-am apucat aşadar să fac câteva dulciuri de casă pe care să le pot alătura cadourilor de Crăciun. Şi de atunci le fac în fiecare an... Din aceste pachete nu lipseşte niciodată ciocolată de casă, un dulce pe care îl fac numai de Crăciun pentru că e foarte periculos să-l am în preajmă. Reţeta este foarte simplă, dar ingredientele trebuie foarte atent alese ca să nu dăm greş. Trebuie să fim foarte atenţi mai ales la laptele praf. Până acum am folosit ce am găsit prin supermarket, dar am căutat mereu să-l cumpăr pe cel care nu conţine zahăr. Cantitatea de zahăr folosită la această reţetă (pe care o găsiţi aici) este destul de mare, iar dacă mai adăugăm şi lapte praf cu zahăr în compoziţie riscăm să obţinem o ciocolată de casă extrem de dulce pe care să nu o putem consuma.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu