 |
| sursa foto |
Deşi vineri am primit o veste pe cât de importantă, pe atât de proastă, m-am decis, în singurătatea mea de om părăsit temporar de soţ (nu părăsit cu gândul la divorţ, ci părăsit cu gândul la plecat la sat), să nu-mi petrec weekendul ştergând lacrimi, ci mai degrabă bucurându-mă italieneşte de zilele însorite, cum altfel decât făcând "nimic" sau doar ce-mi face plăcere.
Aşadar, vineri mi-am rezolvat tot ce ţine de "probleme administrative" prin casă, m-am dotat cu tot ce este necesar consumului propriu, m-am decis să nu-mi fac pâine şi bine am făcut, am mutat nişte mobilă prin casă (plecatul la sat al soţului a însemnat şi descotorosirea de lucruri inutile care făceau prea multă umbră pe aici), am spălat, curăţat şi alte alea, toate cele până vineri după-masă când m-am lăsat bucurată de compania plăcută a prietenelor mele de suflet.
Am adormit rapid, cu geamurile larg deschise şi cu gândurile duse departe în lumea lucrurilor frumoase.
Sâmbătă dimineaţa a început lent, unde la 7 şi ceva, cu sorbituri încete dintr-un minunat ceai de fenicul. A urmat o vizită la sora mea, iar nişte ceai, apoi nişte filme (Black Swan, The Change-up, Black and White, ăsta din urmă e un serial poliţist taiwanez, dacă nu mă înşel), după care am servit în linişte câţiva cartofi copţi presăraţi cu puţin unt de casă, brânză şi pătrunjel proaspăt.
Duminică am stat la soare, ronţăind un mix minuscul de fragi, căpşuni şi cireşe din grădina cu minuni a mamei mele. După-masa am văzut Big Miracle, am băut cafeaua la o nouă carte de Vonnegut, am uitat să mai mănânc de cină şi am adormit devreme doar ca să mă trezesc luni la 6 dimineaţa.
Se anunţă o săptămână stresantă pregătită parcă tocmai ca să mai consum din surplusul de stare de bine din ultimele zile. Blogul maisondecannelle face doi ani, aşadar postarea de mâine va fi dedicată acestui eveniment însoţit bineînţeles de un concurs şi un cadou. Până mâine, numai de bine!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu