joi, 17 mai 2012

ceai, prieteni şi timp pentru sine

Într-una din serile trecute, m-am trezit cu prieteni în vizită. Prieteni veniţi de departe, din ţări străine, nemaivăzuţi de 2 ani de zile, care şi-au făcut timp să ne facă o mică surpriză la ceas de seară. 

Am stat de poveşti până târziu, ne-am adus aminte de vremurile demult apuse, ne-am plâns de criză şi de viaţa acră, am râs cu lacrimi şi am uitat cum trece timpul. Am văzut şi revăzut o sumedenie de poze şi am primit în dar un minunat ceai Pai Mu Dan pe care-l gust cu mare bucurie azi, că tot sunt home alone. 

It's nice să mai petreci some quality time cu tine însăţi. E mare păcat că aceste momente sunt subapreciate, chiar neluate în seamă. Fiecare ar trebui să respire cum doreşte măcar o dată pe săptămână, să-şi ofere acel moment în care există doar persoana proprie şi nimic altceva. 

Din nefericire, nici eu nu am des astfel de momente, dar şi când prind unul, fac doar ce-mi face plăcere şi mă relaxează maxim. De la mâncat aiurea şi băut mai multă cafea decât de obicei, de la văzut filme lacrimogene şi ascultat muzică la bălăcit în vană cu o carte imensă şi delicioasă, la ronţăit dulciuri până la limita de sus a glicemiei, la pictat sau lucrat ceva de mână. 

Bineînţeles, nu le fac pe toate. Nu tot timpul. Dar măcar câteva reguli proprii tot încalc. Mă joc cu mine şi sufletul meu, iau aer, îmi încarc bateriile, după care pot potrivi altfel cuvintele într-o discuţie inconfortabilă şi deloc plăcută care dacă aş fi avut parte de o săptămână grea şi un week-end şi mai greu, m-ar fi lăsat knockout.  

So, enjoy yourself!

2 comentarii:

Anca Snow spunea...

Urasc ceaiul, dar imi place blogul tau :>

Diana spunea...

Ma bucur ca-ti place blogul.
Urasti ceaiul, dar adori cafeaua, nu-i asa?

Trimiteți un comentariu