10 lucruri pe care nu le ştiaţi despre o gheişă

   Cum sunt abonată prin mail la mai multe site-uri şi bloguri care-mi plac, primesc toate noutăţile oarecum în timp real. Aşa am aflat de pe books-express câteva lucruri pe care nu le ştiam despre gheişe, deşi am citit acum ceva ani o carte absolut delicioasă despre ele. Vorbesc despre "Memoriile unei gheişe" de Arthur Golden. Oricum, mi s-a părut foarte interesant să împărtăşesc cu voi, cei la care (poate) această informaţie nu ajunge prin intermediul site-ului books-express, un mic articol intitulat "10 lucruri pe care nu le ştiaţi despre o gheişă". 

Gheișa este o hostess care întreține clienții prin prezentarea diverselor arte. “Gei” înseamnă artă sau interpretare, iar “sha” are sensul de oameni din Japonia. Gheișele nu sunt hostesse sau prostituate obișnuite. Ele sunt instruite un timp îndelungat pentru a deveni gheișe, iar prin urmarea a numeroase cursuri își îmbunătățesc abilitățile.

În zilele noastre sunt gheișe care învață utilizarea calculatoarelor sau își exersează engleza pentru a servi clienții vorbitori de limba engleză. De asemenea munca unei gheișe s-a extins, incluzând modelling sau tururi internaționale.

Însă, aceste detalii sunt știute de către majoritatea dintre noi, așa că pentru a continua să vă surprindem, am pregătit 10 lucruri pe care nu le știați despre o gheișă.

1. Un lucru pe care al trebui să-l știți este că primele gheișe au fost, de fapt, niște bărbați. Da! Este adevărat! Gheișele masculine erau cunoscute sub numele de Honko și dansau pentru clienți în baruri, restaurante și în camerele pentru ceai.

2. O parte din instruirea unei gheișe este să fie cât de anonimă se poate. Aparent, acest lucru adaugă un aer de mister, ceea ce este foarte adevărat!

3. Când o gheișă servește ceaiul și kimono-ului ei lasă să se vadă încheietura mâinii este un semn al seducției, al senzualității. Se pare că tehnica este folosită pentru a ademeni sau pentru a tachina, deoarece îi permite clientului să privească pielea, indiferent de suprafața arătată.

4. Totul la o gheișă stârnește imaginația, fiind un aspect al culturii în sine. Sunt în acest fel, deoarece nu doresc să fie vulgare. Din păcate, multe femei moderne (numai dacă nu sunt gheișe moderne sau nu se simt confortabil să arate o suprafață prea mare din piele) nu înțeleg acest concept și continuă să de dezbrace din ce în ce mai mult, fără să lase nimic imaginației…

5. Kimono-urile sunt confecționate manual, iar ele sunt create special pentru fiecare dintre ele. Modelul kimono-ului și materialul se schimbă odată cu anotimpul, dar întotdeauna sunt din mătase. De asemenea, pentru a se aranja au nevoie de două ore, în care se machiază, își aranjează părul și își pun kimono-ul.

6. Gheișa lucrează în Okiya lor (unde trăiesc după ce au intrat în această lume) cu a lor Okasan (mama casei) și cu “surorile” (alte gheișe). Oricum, deși ele sunt plătite pentru menaj și prin intermediul clienților, majoritatea banilor pe care îi câștigă merg către Okiya. Banii sunt utilizați pentru a mentine afacerea Okiyei.

7. O gheișă tânără sau care încă este în formare este denumită “Maiko” în Kyoto, dar în Tokyo sunt numite “Hangyoku”. Hangyoku poartă kimono-uri care sunt mai la modă, mai lungi și mai înflorate decât Maiko din Kyoto.

8. “Gheișa” se pronunță, de fapt, “geesha”.

9. În plus față de așa-numita “natură sexuală” a stilului de viață al gheișei, nu numai că nu sunt prostituate, dar nu au voie să se implice într-o relație cât timp aleg să fie o gheișă. Dacă se căsătoresc, ele trebuie să se retragă din profesie.

10. Astăzi, numărul gheișelor este de până la 2000, însă prin anii 1920, existau peste 80 000.