Capriciile vremii mă dor. Cu primii stropi de ploaie, terasa mea se goleşte cât ai clipi. Oamenii fug speriaţi de ceva ce nu le face prea mult rău, doar le mai taie din comoditate. Ştiu că vor veni şi vremuri mai bune, mai călduroase, mai darnice. Momentan trebuie să iau totul aşa cum vine de Sus.
De câteva zile mi-am creat un ritm. Dorm puţin mai mult, mă refac încet-încet, ştiu când pot lipsi, ştiu şi mai bine ce mă cheamă înapoi. Trebuie să recunosc că terasa asta dă dependenţă. Când nu sunt aici, mă gândesc doar la ea. Dacă e bine, dacă o plouă, dacă are sau nu clienţi, dacă oamenii o îngrijesc suficient, dacă lumea o apreciază la adevărata ei valoare. Trăieşte prin mine, iar eu trăiesc prin ea.
Ieri a venit o doamnă cu aer curios, pe care am invitat-o pentru o discuţie de principiu. A scormonit din priviri fiecare colţişor al terasei, fiecare angajat, fiecare tip de băutură servit, fiecare fir de melodie, iar pe mine m-a privit ca pe un copil care are de dat o teză. I-am răspuns cu zâmbete, a încercat să-mi mai bage pe gât câteva servicii adiţionale, dar din fericire pentru mine, nu sunt prea uşor de impresionat. Nu-mi plac oamenii care insistă să-şi infigă cu tupeu ideile lor în viziunea mea. A nu se înţelege că nu accept un comentariu sau un sfat folositor. Pur şi simplu nu doresc să ofer clienţilor ceea ce deja găsesc şi în altă parte. Şi e de mult prost gust.
Stau în colţul meu roz şi mă uit la oameni. Se simt bine. Cel puţin aşa par. Asta mă bucură.
Săptămâna asta am reuşit să aduc trei servicii noi. Am făcut contract cu o pizzerie pentru cine doreşte să servească pizza la terasă, am pus wireless, iar pentru toţi grăbiţii coffee to go.
O bună prietenă de-a mea spunea că la un business nou pofta vine mâncând. Aşa e. Mă trezesc de multe ori cu zâmbetul pe buze atunci când număr sticle de bere, fac stocuri, umplu frigidere de marfă, spăl tone de pahare, ceşti, căni, halbe, golesc scrumiere, aprind lumânări, debarasez mese, mătur, scriu recepţii interminabile, orice, cot la cot cu oamenii noi din jurul meu. Nu mi-e teamă să învăţ tot ce ţine de acest NOU. It's my new best friend...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu