miercuri, 4 aprilie 2012

Îmi place să fac piaţa....

sursa foto
.... Dar nu oricum. Îmi plac pieţele veridice, cu produse proaspete, româneşti, naturale, gustoase şi zemoase. Îmi place să mă trezesc de dimineaţă ca să prind zorile în mijlocul tarabelor cu de toate. 

În ultimul an în care am stat la Timişoara am avut norocul să găsesc la doi paşi de blocul meu o piaţă mică, de cartier, ce funcţiona cu program redus în timpul săptămânii, însă dimineaţa de sâmbătă era o adevărată încântare. Şi aici vorbesc de ora 6 dimineaţa. Da, ştiu, cam devreme, dar mie îmi convenea teribil pe atunci. 

Am făcut piaţa acolo timp de 6-7 luni, aproape în fiecare sâmbătă. Din păcate, deşi am locuit acolo cam 3 ani de zile, nu am reuşit decât aceste câteva luni să mă desfăt printre tarabe şi pieţari. Au fost nişte ani foarte ocupaţi, cu prea multă muncă şi prea puţină relaxare. Dar când am reuşit să renunţ la unul dintre cele 3 joburi pe care le aveam pe atunci, mi-am permis trezitul sâmbăta la 5:45. Ce să vă mai spun! Pentru mine a fost o destindere din toate punctele de vedere, mai ales că pe atunci criza bătea pe la toate uşile, iar eu găseam prea puţină frumuseţe în lumea mea. 

sursa foto
Aşadar, sâmbătă de sâmbătă mă costumam de piaţă înarmată cu un coş mare de nuiele (cam ca în poza alăturată). E minunat să faci piaţa cu coşul! E ceva unic! Aşa cum trebuie să fie. Cumpăram tot ce era proaspăt: legume, fructe, brânzeturi, plante medicinale, lapte, făină, mălai, flori... Da, flori! De fiecare dată altele. Nu mergeam cu o listă pregătită pentru că nu găseam mereu aceleaşi produse. Mă lăsam pur şi simplu surprinsă. La un moment dat aveam deja câţiva pieţari care-mi puneau deoparte câteva ouă sau laptele sau făina chiar dacă întârziam puţin. Oricum, totul în piaţa aceea mică se vindea ca pâinea caldă. După ce mă învârteam de câteva ori vânturându-mi coşul, degustând şi bucurându-mă de culori şi razele dimineţii, mă întorceam acasă cu linişte în suflet şi un coş plin cu minuni. Îmi aşezam cu drag toate cele prin cămără şi mă apucam să inventez ceva nou pentru micul dejun. Era un moment special şi mă străduiam din greu să-mi reinventez viaţa începând cu aceste clipe mărunte. Până la urmă, tot răul spre bine. Cel puţin aşa sper...

2 comentarii:

Tomata cu scufita spunea...

iuuu si eu am un cos de-asta mare, numa' bun pentru piata :) poate sambata ma duc si eu cu cosul la cumparaturi :)

Diana spunea...

Du-te! O sa-ti placa! Ai sa vezi...

Trimiteți un comentariu