luni, 27 februarie 2012

despre dragoste cu surle şi trâmbiţe


Dragilor şi dragelor, pentru că am fost certată zilele astea pe motiv că nu am scris nimic despre sărbătorile iubirii care se tot manifestă pe parcursul lunii februarie, m-am decis în cele din urmă să-mi dau cu părerea. Ei bine, nu le susţin, nu cred în ele, nu le sărbătoresc. Nu prea înţeleg de ce fac referire doar la iubirea în cuplu. Dacă tot este vorba despre a sărbători iubirea, de ce nu facem cadouri părinţilor, fraţilor, prietenilor şi tuturor celor pe care-i iubim? De ce se impune doar cadorisirea în cuplu. Să înţeleg oare că pentru ceilalţi avem un alt fel de sentiment de iubire? De ce crede toată lumea că dacă faci un cadou pompos cu ocazia Sf. Valentin, ţi se uită pagubele sentimentale din trecut? Ce trebuie să înţeleagă poporul este că sărbătorind un sentiment într-o singură zi din an, nu înseamnă că iubeşti cu adevărat. Cei care iubesc ştiu acest lucru. Şi nu au nevoie de un motiv sau de o sărbătoare cu inimi perlate, pentru a exprima sincer ce simt. Aşadar, dragilor şi dragelor, nu aşteptaţi luna februarie pentru a spune un cuvânt frumos, pentru a face un compliment, pentru a face o supriză. Nu trebuie să daţi faliment făcând un cadou, nu cantitatea, marca sau preţul contează. Nu uitaţi că sărbătoriţi un sentiment, nu un eveniment de fashion. NU lăsaţi să treacă zilele fără să transmiteţi ce simţiţi persoanei de lângă voi, familiei, prietenilor. Viaţa este foarte scurtă şi sunt foarte puţine momente de sărbătoare când familia e întreagă laolată. Încercaţi să nu vă lăsaţi încorsetaţi şi limitaţi de anumite sărbători stereotipice pentru a ferici pe cineva drag. Oricine ar fi acela. Ce vă costă să-i spuneţi în miezul unei zile oarecare soţiei/prietenei/iubitei că e frumoasă sau că o iubiţi? Ce vă costă să-i faceţi o vizită surpriză mamei cu un buchet prietenos de flori? Ce vă costă să ciocniţi un păhărel cu tatăl vostru la o discuţie despre ultima lui pasiune: grădinăritul? Ce vă costă să-i duceţi o cafea unei prietene bune prinsă într-o zi infernală la serviciu? Vă spun eu: nimic. Doar puţină iubire. Sărbătoriţi acest sentiment în fiecare zi, e cam singurul pur care ne-a mai rămas.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu