N-am mai scris de ceva vreme o postare mai girlish, aşadar mi-am zis că a venit vremea să împărtăşesc cu voi una dintre schimbările survenite odată cu trecerea mea în rândurile celor de 30 de ani. Se zice că femeia la 30 de ani trăieşte cea mai benefică perioadă a vieţii. Credeţi-mă pe cuvânt că aşa e! Eşti încă tânără, dar eşti mult mai matură în gândire. Te simţi bine în pielea ta, chiar dacă eşti mai rotunjoară (aşa ca mine) şi eşti pregătită să iei lumea de gât. Nu te mai temi şi nici nu te mai interesează părerile meschine şi răutăţile gratuite pe care ţi le vântură societatea. Eşti asemeni unui fruct copt, gata să fie cules şi savurat. Poţi testa minuni fără să dai socoteală nimănui, eşti pe cont propriu şi îţi creşte brusc nivelul de curaj. Parcă zilele nu mai sunt atât de negre şi nici atât de grele pentru că acum deja eşti matură în ochii tuturor, nu doar ai tăi. Mi s-a întâmplat adesea ca pe la 25 de ani să fiu luată peste picior tocmai pentru faţa mea de copil, deşi şi pe atunci îmi plăteam singură dările şi trăiam pe picioarele mele. Acum nu, chiar şi cei mici observă diferenţa, aruncându-mi jenaţi un "săru'mâna"... Ei bine, iată şi schimbarea în bine, zic eu, care mi s-a întâmplat mie odată cu atingerea pragului de 30 de ani: curajul de a folosi ojă roşie. Ştiu că sună patetic poate şi că nu e cine ştie ce mare lucru de împărtăşit, dar este un lucru pe care nu-l puteam înghiţi înainte. Foloseam mereu o ojă albicioasă, poate chiar incoloră. Nici nu aş putea să spun motivul pentru care oja roşie mi se părea atât de ostentativă şi oarecum vulgară. Acum însă mi se pare ciudat să-mi fac unghiile cu altă culoare. Nu mi se mai pare nici ostentativă, nici vulgară, mi se pare chiar de neînlocuit... Ciudat, nu?
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu