the book in my ... head

Întotdeauna când plec de acasă iau cu mine o carte. Nu ştiu niciodată unde mă plictisesc. Fie în transportul în comun, fie în maşină aşteptând, fie stând la o coadă în interes de serviciu. Nu mi se întâmplă mereu să am nevoie de carte, dar mai bine o iau cu mine decât să-mi pară rău că am lăsat-o acasă. 
În general, am mai multe cărţi pe noptieră, dar mă ţin scai de una anume pe care vreau musai să o termin în timp record. Nu-mi dă nimeni termen, doar că mi se întâmplă mereu când încep o carte care-mi face cu ochiul, să n-am linişte până nu o termin şi-mi fac o părere clară despre conţinutul ei. De obicei, asta e cartea care vine cu mine la plimbare. Se poate, totuşi, întâmpla să iau cu mine o carte abia cumpărată şi asta ca să-mi alin curiozitatea.

Zilele trecute am primit de la bookblog un mail foarte interesant intitulat "Ce fel de cititor eşti?", ce prezenta un studiu făcut în Marea Britanie care împărţea cititorii în patru categorii: cititorii înfometați, cititorii tip melc, colecționarii de biblioteci și cititorii tip Napoleon. 

Același studiu arată că în categoria „cititorilor înfometați” sunt mai mult femei, iar bărbații sunt de obicei „cititori tip melc”. „Colecționării de biblioteci" sunt tot de sex masculin - cumpără cărți, dar nu le citesc, iar „cititorii tip Napoleon”, cei care au deschise cel puțin două cărți pe birou şi le citesc, în paralel, sunt în egală măsură bărbați şi femei. sursa bookblog

Sinceră să fiu, dacă mă analizez binişor, cred că mă încadrez în categoria cititorilor înfometaţi şi asta mai ales pentru că:

• pot citi multă timp fără nevoia de a face pauză, 
• ador să cumpăr cărţi (nu de dragul copertei, ci de dragul conţinutului), 
• nu judec o carte dacă nu o pot citi într-un anume moment, sunt sigură că o să mi se pară delicioasă într-o lună sau poate un an,
• simt o satisfacţie oarecum gustativă când citesc,
• sunt bolnavă dacă nu citesc (şi aici grăiesc adevăr - dacă nu pot citi, atunci am o problemă care mă roade pe dinăuntru, şi lumea din jurul meu ştie. Am avut în anii trecuţi luni bune în care am încercat, dar nu am putut să citesc nici măcar un rând, la fel de bine cum nu am putut nici să dorm în pace...),
• am mereu o carte la mine oriunde aş merge,
• locuinţele fără cărţi mi se par pustii,
• din punctul meu de vedere, cei ce nu citesc, nu ştiu ce pierd.

Sunt sigură că aş mai găsi muuuuuulte de spus, dar mă grăbesc... Apropo, voi ce fel de cititori sunteţi?